Ceasuri sup lupă: Ceas din bronz – dorit, atractiv, dar şi problematic

Bronzul este metalul cu multe feţe. Este distinct, cald și sensibil pentru a obține patina dorită. Până acum outsider în lumea materialelor utilizate pentru producerea carcaselor ceasurilor  iar în ultima perioadă ţinteşte la o şi mai mare râspândire. La o popularitate crescătoare ar trebui să cunoaştem şi părţile lui slabe.

Chiar dacă bronzul nu este scump, preţios nici ,,inoxidabil“, industria ceasornicară îi oferă în mod repetat şansa pentru pătrundere. Chiar dacă nu are nici unul dintre atributele necesare, aliajul din cupru cu staniu, plumb, aluminiu sau alte metale, pe care omenirea le-a cunoscut de mai bine de cinci mii de ani, are de câteva secole locul său în construcția părților interioare ale ceasului și ceasurilor. Spre deosebire de tendinţele relativ noi ale carcaselor din bronz, sunt beneficile balansierlor frezate din aliajul Glucydur (bronz cu beriliu având o dilatare termică scăzută) indiscutabil.

Până ne uităm la bronz și motivele pentru care mărcile de ceasuri lucrează din ce în ce mai bine cu el, uitându-ne mai în detaliu, ar fi bine să ne spunem cum a intrat în grupul de materiale potrivite pentru realizarea stratului exterior al ceasului. Poate că sună ciudat, dar la descoperirea bronzului pentru industria ceasornicăriei au ajutat naufragiaţi, marinarii și comercianții marinari. Ei toți știau că bronzul era foarte rezistent la uzură și efectele apei sărate. Prin urmare, era destul de logic ca bronzul să fie stabilit mai târziu în ceasuri și ceasurile de mână care aveau legătură cu mările și oceanele. De la cronometrele marine la instrumente pentru scufundări până la ceasuri pentru scufundări – aici peste tot bronzul a dovedit că, oxidarea, uneori gândită ca un mare minus, poate asigura un strat de suprafață stabil de patină de cupru, ceea ce este un amestec de hidroxid, clorură și carbonat de cupru, astfel oferinfu-i protecţie stabilă împotriva deteriorării ulterioare.

În legătură cu bronzul și utilizarea acestuia la ceasuri de mână, se poate vorbi despre trei beneficii. Primul dintre ele este integritatea structurală. Doar faptul că este vorba despre un material din metal, în plus, uşor de prelucrat îi deschide uşa la o largă aplicare. Al doilea beneficiu reiese din caracterul aliajului. Corectarea şi schimbare compoziţiei (bronz din staniu, aluminiu, roşu) se poate ajunge la diferite nuanţe colorate de la galben, roz, gri până la maro castaniu. Bronzul parcă nu are limite de culori. Al treilea pozitiv este că, datorită timpului și acțiunii oxidanților (aer, transpiraţie, etc.) carcasele din bronz dobândesc patină, care crează pe ele un strat protector cu desene şi culori unice. Altfel spus, carcasele din bronz se transformă treptat din bucăţi cu serie în bucăţi unicate – totul depinde de mediul şi modul de utilizare a ceasului. Pe scurt: în timp ce pe oţel se adună zgărieturi, bronzul se supune schimbărilor, în care se menţine stilul de viaţă al proprietarului ceasului.

Posibilități vizuale extraordinare ale materialului vechi cu siguranţă fimele ceasornicare nici nu au putut observa. Fiecare dintre ei se apropie de bronz în felul propriu. Pionierii ceasurilor din bronz Anonimo și Panerai preferă nuanțele calde și periajul cu semne clar vizibile după şlefuire. La fel stă şi marca Vostok Europe mai accesibilă la preţ și modelele sale Almaz. Manufactura Zenith, asemânător ca şi IWC la modelul Aquatimer Chronograph Edition Charles Darwin Expedition sau Steinhart în scufunfări Triton 30 ATM Bronze Last Edition preferă varianta de bronz galben. Carcasa ceasurilor pilot istorice de anul trecut Pilot Type 20 Extra Special este atât de galbenă încât aminteşte aurul. Dimpotrivă, nuanțele mai întunecate pe care le vedem în antichități și lucrări de artă, au fermecat de exemplu, brandul progresiv Urwerk și compania italiană U-Boat. Pe piaţă au apărut deja ceasurile cu patina carcaselor intenţionată. Nu este mult timp în urmă ce Bell & Ross a donat pentru licitaţie Only Watch modelul BR01 Skull Bronze Tourbillon cu un finisaj remarcabil albastru-verziu.

Pentru ca bronzul să nu fie doar ridicat în slăvi, există unele efecte neplăcute pe care potențialii cumpărători de ceasuri din bronz ar trebuie să le cunoască în avans. Primul dintre ele este mirosul. La o transpiraţie mai puternică, care apare de obicei în timpul verii, oxidarea metalului poate fi şi simţită nu doar văzută. Adesea nu se menţionează, dar patina de bronz are tendinţa de a se elibera. Transpirarea sau umezeala ceasului pătează atât mâna cât şi îmbrăcămintea. Producătorii de asemena au rezolvat, problemele reacților alergice și toxicitate sărurilor din cupru. Din câte știm, capacele pe toate ceasurile din bronz sunt din oțel respectiv titan. În plus față de minimizarea contactului cu pielea, are şi un impact asupra greutății. Bronzul este de aproximativ 10% mai greu decât oțelul inoxidabil și aproape cu jumătate mai greu decât titanul. Ultimul ,,neajuns” al bronzului este conductivitatea termică ridicată. Vara, ceasurile din bronz vă vor încălzii încheietura la fel ca cele din oţel, iar iarna vor fi şi mai reci decât oţelul.

Sursa: www.worldtempus.com, www.simetric.co.uk, wikipedia.org, www.ontola.com